Europa are nevoie de sute de mii de șoferi de camion
Potrivit raportului Global Driver Shortage Report 2025, realizat de IRU (International Road Transport Union), deficitul de șoferi reprezintă principala provocare pentru transportul rutier european. Aproximativ 502.000 de posturi de șoferi rămân neocupate la nivelul continentului — echivalentul unei rate de deficit de 13% din forța de muncă, cea mai ridicată dintre toate piețele analizate de IRU (global, rata e de 11%, cu aproape 2,9 milioane de posturi neocupate în cele 18 piețe incluse în studiu).
Problema nu ține doar de numărul actual de angajați. O parte importantă dintre șoferii existenți se apropie de vârsta pensionării, iar IRU estimează că aproximativ 660.500 de șoferi vor ieși la pensie până în 2030.
De ce sunt tot mai puțini șoferi de camion
Unul dintre principalele motive este îmbătrânirea forței de muncă. Vârsta medie a unui șofer de camion în Europa este de 47 de ani, aproape o treime dintre șoferi au peste 55 de ani, iar sub 5% au mai puțin de 25 de ani. Practic, generațiile tinere nu intră în meserie suficient de rapid cât să înlocuiască personalul care iese treptat din activitate.
În același timp, meseria presupune perioade lungi petrecute departe de casă. Programul poate fi dificil, iar condițiile de lucru nu sunt întotdeauna atractive pentru generațiile tinere.
Totodată, transportatorii trebuie să facă față unei piețe a muncii tot mai competitive. Șoferii cu experiență pot alege mai ușor între mai multe oferte. Nu întâmplător, 65% dintre operatorii europeni consideră deficitul de șoferi cea mai presantă problemă a afacerii lor — mai presus decât costurile operaționale, decarbonizarea sau digitalizarea la un loc.
Problema nu se rezolvă doar prin recrutarea câtorva mii de oameni. Europa are nevoie de un flux constant de noi șoferi.
Consecințele se văd deja în activitatea firmelor: potrivit IRU, mai mult de jumătate dintre operatorii europeni nu își pot extinde afacerea din lipsă de personal, iar aproape jumătate raportează o scădere a productivității din aceeași cauză.
În plus, dezvoltarea transportului rutier poate crește necesarul de personal. Mai multe mărfuri transportate înseamnă și o nevoie mai mare de șoferi.
România este și ea afectată
Transportatorii români resimt aceeași problemă. Firmele trebuie să găsească permanent șoferi pentru a-și menține flotele în circulație.
În multe cazuri, recrutarea devine mai dificilă pentru cursele internaționale. Un șofer trebuie să accepte perioade mai lungi pe traseu și un program diferit față de un loc de muncă obișnuit.
De aceea, unele companii caută soluții în afara pieței locale — o tendință valabilă la nivelul întregii Europe, care este deja piața cea mai dependentă de șoferi străini dintre cele analizate de IRU: aproximativ 31% din forța de muncă e formată din cetățeni străini.
Recrutarea șoferilor din afara UE
Una dintre soluțiile folosite de transportatori este recrutarea lucrătorilor din state non-UE.
În România, această variantă a devenit și mai importantă după modificările legislative din 2026 privind ocupațiile deficitare și angajarea lucrătorilor străini.
Pentru firme, recrutarea internațională poate ajuta la acoperirea posturilor vacante. Totuși, procedura presupune documente și condiții care trebuie respectate.
Salariile devin un factor important — dar nu suficient
Lipsa șoferilor pune presiune și asupra salariilor. Companiile care vor să atragă personal cu experiență trebuie să ofere pachete de venit competitive. La nivel european, salariul mediu brut al unui șofer HGV este deja cu 55% peste salariul minim național, ajungând până la 133% în Olanda.
Totuși, potrivit IRU, banii singuri nu mai sunt suficienți: operatorii vorbesc tot mai des despre un „zid salarial” — punctul în care majorările de salariu nu mai reușesc, de unele singure, să atragă sau să rețină șoferi. Predictibilitatea programului și echilibrul viață-muncă devin la fel de importante ca venitul.
Salariul de bază nu este singurul criteriu. Pentru șoferii de camion contează și diurna, bonusurile, programul de lucru, perioadele petrecute acasă și tipul curselor.
Prin urmare, transportatorii trebuie să găsească un echilibru între costurile companiei și așteptările șoferilor — iar acest echilibru nu se rezumă doar la cifra din contract.

Ce pot face transportatorii
Firmele care se confruntă cu lipsa de personal au mai multe variante.
În primul rând, pot investi în recrutarea și formarea șoferilor tineri. Astfel, compania își poate crea propria bază de personal pentru următorii ani.
În al doilea rând, condițiile de muncă pot deveni un avantaj. Programul mai bine organizat și perioadele clare de repaus pot face meseria mai atractivă — cu atât mai mult cu cât „zidul salarial” arată că doar banii nu mai rezolvă problema.
În plus, firmele pot analiza recrutarea din alte țări europene sau din afara UE.
Lipsa șoferilor afectează întregul transport rutier
Deficitul de personal nu este doar o problemă a transportatorului. Atunci când o firmă nu găsește suficienți șoferi, capacitatea sa de transport scade.
În consecință, pot apărea întârzieri și costuri mai mari pentru transportul mărfurilor. Pe termen lung, problema poate afecta și lanțurile de aprovizionare.
Pentru acest motiv, criza șoferilor a devenit o problemă strategică pentru industria europeană.
Concluzie
Europa se confruntă cu un deficit important de șoferi de camion — 502.000 de posturi neocupate în prezent, potrivit IRU, cu încă 660.500 de ieșiri la pensie preconizate până în 2030. Problema poate deveni mai gravă în următorii ani.
Îmbătrânirea forței de muncă, condițiile dificile și lipsa tinerilor interesați de această meserie pun presiune pe transportatori. Salariile mai mari ajută, dar raportul IRU arată clar că „zidul salarial” a fost deja atins în multe piețe — iar condițiile de muncă și predictibilitatea programului devin la fel de decisive.
În acest context, companiile trebuie să investească atât în recrutare, cât și în condiții mai atractive. Totodată, angajarea șoferilor din alte țări poate deveni o soluție tot mai importantă pentru transportul rutier european.



