Schengen fără frontiere, dar cu reguli noi – direcții strategice pentru viitor
Schengen fără frontiere, dar cu reguli noi – așa se conturează imaginea spațiului european de liberă circulație în urma celui de-al patrulea raport publicat de Comisia Europeană privind starea acestuia. Documentul sintetizează activitatea din 2024 și trasează prioritățile pentru perioada 2025–2026, demonstrând că, la peste 40 de ani de la înființare, Schengen rămâne un pilon esențial al proiectului european.
România și Bulgaria intră oficial în Schengen
O extindere cu impact economic și politic
În perioada 2024–2025, România și Bulgaria au fost admise oficial în spațiul Schengen, consolidând nu doar coeziunea internă a Uniunii, ci și economia europeană. Comisia subliniază că viitoarele extinderi ale Uniunii vor presupune, obligatoriu, capacitatea țărilor candidate de a gestiona cerințele Schengen înainte de a deveni membre UE.
În paralel, raportul evidențiază un progres major în domeniul securității, cu cel mai scăzut număr de treceri ilegale ale frontierelor externe din 2021: aproximativ 240.000 de cazuri.
Prioritățile Schengen pentru 2025–2026
1. Management operațional și supraveghere mai riguroasă
Comisia Europeană intenționează să consolideze controlul politic și operațional prin:
-
introducerea de tablouri de bord anuale,
-
monitorizarea strictă a implementării normelor de către statele membre,
-
integrarea țărilor candidate în sistemele existente.
2. Digitalizarea frontierelor europene
Instrumente precum ETIAS și Sistemul de intrare/ieșire devin priorități absolute. Comisia susține accelerarea investițiilor în soluții tehnologice europene, menite să eficientizeze fluxurile de călători și să reducă riscurile de securitate.
3. Schimb de informații și cooperare extinsă
Un nou grup de cooperare operațională va fi înființat pentru coordonarea serviciilor de aplicare a legii în regiunile de frontieră. Frontex și Europol își vor intensifica rolul în analiza și schimbul de date, inclusiv cu parteneri din afara UE.
4. Returnări mai eficiente și control extins
Deși returnările cetățenilor fără drept de ședere au crescut cu 12% în 2024, eficiența acestora rămâne modestă. Se preconizează simplificarea procedurilor și îmbunătățirea coordonării între statele membre.
5. Instrumente de cooperare transfrontalieră consolidate
Sisteme precum SIS (Sistemul de Informații Schengen) și EUROSUR vor primi sprijin extins pentru a permite un schimb de date mai rapid și o intervenție mai eficientă în situații de urgență.
Citește mai mult pe Comisia Europeană – Starea Schengen (link extern)
Vezi și: România în Schengen
Concluzie: Schengen se transformă, fără a-și pierde esența
Prin raportul său, Comisia Europeană transmite un mesaj clar: spațiul Schengen evoluează pentru a răspunde noilor provocări globale. Prioritatea nu este doar libertatea de mișcare, ci și siguranța cetățenilor, eficiența digitală și cooperarea transfrontalieră.
Cu România și Bulgaria acum membre cu drepturi depline, următorii ani vor testa capacitatea Uniunii de a moderniza cel mai ambițios proiect de integrare din istoria sa.
Sursa: Comisia Europeană
