La 40 de ani de la înființare, spațiul Schengen se confruntă cu una dintre cele mai mari provocări, deoarece tot mai multe state membre decid să restabilească controalele la frontierele interne. Aceste măsuri, motivate în principal de preocupările privind migrația ilegală și securitatea națională, riscă să afecteze grav economia și transportul internațional de mărfuri.
Restricțiile din Schengen: tot mai multe state impun verificări
Acordul Schengen, care permite libera circulație între 29 de țări europene, a fost esențial pentru eficientizarea transportului de mărfuri, reducerea costurilor și scurtarea timpilor de tranzit. Însă, în ultimii ani, avantajele economice sunt tot mai des puse în umbră de creșterea controalelor la frontieră.
În prezent, zece state europene au impus restricții stricte la granițele interne:
✅ Germania – controale la toate frontierele, până la 15 septembrie 2025
✅ Bulgaria – verificări la granița cu România, până la 30 iunie 2025
✅ Slovenia – controale la frontierele cu Croația și Ungaria, până la 21 iunie 2025
✅ Italia – verificări la granița cu Slovenia, până la 18 iunie 2025
✅ Austria – controale la frontierele cu Ungaria și Slovenia, până la 11 mai 2025
✅ Olanda – verificări aeriene la granițele cu Belgia și Germania, până la 8 iunie 2025
✅ Norvegia – controale pe feriboturile care leagă țara de alte state Schengen, până la 11 mai 2025
✅ Danemarca – verificări la frontierele maritime cu Germania, până la 11 mai 2025
✅ Franța – controale la granițele cu Belgia, Luxemburg, Germania, Elveția, Italia și Spania, până la 30 aprilie 2025
✅ Suedia – verificări la toate frontierele interne, până la 11 mai 2025
Impactul asupra transportului rutier și economiei europene
Deși aceste restricții nu presupun revenirea completă la controalele fixe de dinainte de Schengen, verificările mobile și temporare cauzează întârzieri semnificative. Pe autostrada A1 dintre Germania și Olanda, șoferii pierd deja între 15 și 30 de minute la trecerea frontierei, ceea ce îi determină să caute rute alternative.
Această tendință ridică o întrebare esențială: cât vor costa aceste măsuri pentru economia europeană? În 2016, Comisia Europeană estima că reintroducerea controalelor ar genera costuri anuale între 5 și 18 miliarde de euro. În contextul actual, aceste sume ar putea fi și mai mari, având un impact direct asupra lanțurilor de aprovizionare și transportului internațional.
Ce urmează pentru Schengen?
În timp ce susținătorii acestor măsuri, precum Friedrich Merz, liderul CDU din Germania, argumentează că înăsprirea controalelor este necesară pentru combaterea migrației ilegale, transportatorii și antreprenorii avertizează că restricțiile ar putea submina unul dintre cele mai mari avantaje economice ale Uniunii Europene.
Pe fondul acestor schimbări, viitorul liberei circulații în Europa devine din ce în ce mai incert. Rămâne de văzut dacă statele membre vor găsi un echilibru între siguranță și eficiență economică, sau dacă Schengen se va transforma într-un sistem cu granițe permanent controlate.
