În perioada 10-11 octombrie 2024, Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) va discuta aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în România și Bulgaria. Această reuniune va evalua starea actuală a spațiului Schengen, iar Comisia Europeană va prezenta Barometrul Schengen, un raport bianual ce analizează progresele și amenințările din acest spațiu. Se va pune accent pe întărirea frontierelor externe ale UE și pe implementarea priorităților anuale ale Consiliului Schengen.
După eliminarea controalelor la frontierele aeriene și maritime pe 30 decembrie 2023, se așteaptă o nouă decizie din partea Consiliului pentru a stabili data eliminării controalelor la frontierele terestre. Această decizie este crucială, având în vedere impactul economic semnificativ al neaderării la Schengen pentru România.
Impactul economic al neaderării la Schengen
Conform unui studiu realizat de Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), neintegrându-se complet în Schengen, România a suferit pierderi economice semnificative. De la îndeplinirea tuturor criteriilor tehnice pentru aderare în 2011, România a pierdut aproximativ 19,1 miliarde de euro din cauza întârzierilor la frontieră între 2012 și 2023.
Camioanele de marfă stau în medie 23,5 milioane de ore anual la granițele cu Ungaria și Bulgaria, iar timpul de așteptare poate varia de la 30 de minute până la 72 de ore. În 2023, pierderile anuale generate de această situație s-au ridicat la 2,55 miliarde de euro, în timp ce în 2022 au fost de 2,41 miliarde. Aceste costuri nu includ doar cheltuielile suplimentare ale transportatorilor, ci și veniturile pierdute din cauza întârzierilor.
Necesitatea integrării rapide în Schengen
Provocările cu care se confruntă România subliniază necesitatea urgentării procesului de integrare în spațiul Schengen. Acest lucru este esențial pentru facilitarea circulației libere a mărfurilor și persoanelor, precum și pentru îmbunătățirea situației economice a țării.
Sursa: UNTRR
